Beni benius in su giassu de su progetu ERASMUS+

Abilitare sos istudiantes pro sa tzitadinàntzia europea” – ESEC. Custu giassu tenet duas funtziones. Est un’ispiatzu pro ispàrghere sa boghe de su progetu in Europa, ca su progetu ESEC serbet in totas is iscolas  segundàrias de s’Isvètzia finas a Tzipru, de s’Estònia finas a su Portugallu. Serbet fintzas pro sa E-community intra sos chi leant parte in su progetu, istudiantes e professores.

Comente su progetu ERASMUS+ est finantziadu de sa Cummissione Europea, mi diat pràghere ringratziare, fintzas de sa parti de sos partners, sos istados chi nche leant parte pro sa partetzipassione a su finantziamentu de su progetu. Ta cosa bella èssere in s’Unioni Europea, e pòdere otènnere fundus pro achipire maneras de imparu noas, pro istudiantes e professores! 

Sos documentos acapiados a su progetu los podent leare totus a s’iscapu, e ant a èssere pratzidos cun àteros professores e iscolas de s’Unione Europea in sa froma de produtos intelletuales. Custos produtos intelletuales s’apozant subra is abilesas de su sèculu XXI, subra sos valores de s’Europa, subra is abilesas sotziales, subra sas chircas sientificas, subra sa comunidade de imparu de sos professores – PLC, e subra custu giassu / E.-/Community.

Fintzas sos bighinos de s’Unione Europea podent impreare sos produtos nostros. Nos diat a pràghere a los pratzire cun professores de sa Rùssia finas a su Marocu e de s’Islanda finas a s’Azerbaijan e s’Oriente de Mesu. Seis totus cumbidados a mirare su giassu nostru e a impreare sos documentos chi boleis.  

Si teneis chistiones nos podeis iscrìere. In su 2017 nc’at a èssere un atòbiu internatzionali in Leiden. 

Bivat ognora ERASMUS+!

André VAN DER BLOM  MEd
Program Manager ERASMUS+
SCOL – Bonaventuracollege
Leiden
The Netherlands 

Afortigare  sa Tzitadinàntzia Europea de sos istudiantes

Sas iscolas pesant sos istudiantes pro su “mundu globale” chi mudat coidende, inue isvanessint sos trèmines e ammanniant sas retzas. Custu “mundu globale” afrontat isfidas prus e prus noas: sa sotziedade mudat, sas culturas s’istèsiant, disparidades econòmicas in e intra sos continentes, emigratziones, sas gherras e sa truma de disterrados chi ocasionant, unas cantas religiones e ideologias. Custas isfidas faghent ammanniare s’intzertesa, a bortas ocasionant timorias e ponent in chistione sos valores de s’Europa: sos deretos universales de s’òmine, sas libertades de sas costitutziones, sa toleràntzia, sa preventzione e sa pelea contra su ratzismu. Sas iscolas, e sos professores, afrontant tareas noas: comente aparitzaus sos istudiantes pro sa sotziedade globale?

In giai totus sos istados de s’Europa sos programmas de sas iscolas sunt cunformados a sos istandard de connoschèntzia e de abilidade, su curriculum est fissadu, sas matèrias sunt fissadas. Su “mundu globale” rechedet abilidades chi non sunt apozadas subra sas connoschèntzias, ma subra s’innovatzione e s’intraprendèntzia. In prus est importante ca sos tzitadinos de s’Europa de cras (sos tzitadinos de su “mundu globale”, sos istudiantes de oe) siant cussentes de sos valores de sa sotziedade globale, siant bonos a si formare pensamentos, siant bonos a faeddare e partitzipare a su discursu tzivile. 

Comente sos professores podent aparitzare sos istudiantes? Cale podet èssere su cuncursu issoro?

Custu est su coro de su programma ca sas iscolas Bonaventura College de Leiden, Gymnasium Lilienthal de Bremen, Liceo Classico Piga de Biddexidru, La Annunciata Ikastexea de San Sebastian ant organizadu impare.

  1. Aparitzende sos istudiantes duas cosas benint impare: 
    • los aparitzare pro sa sotziedade globale cun s’isvilupu de sas cumpetèntzias trasversales comente: pensamentu crìticu, resolutzione de problemas, analizu, impunna pro sa busca, capatzidade de imbentare, curiosidade, capatzidade de mudare, abbrìtiu, capatzidade de fàghere pranos, perseveràntzia, capatzidade de si relatare con sos àteros e de los cumprèndere (bìdere sos resurtados de sa Cunferèntzia de s’UNESCO in Bangkok, 2013 in su mese  de Sant’Andria). Sas abilidades de su CFEC (Istrutura Communa de sas Cumpetèntzias de s’Europa) serbent de ghia. 
    • s’isvilupu de sas impunnas e de sos valores pro unu contributu fraigadore a una morale noa de s’Europa, apozada subra su rispetu, sa tolleràntzia cara a sas diferèntzias, sa curiosidade cara a sas àteras culturas. Est de importu mannu, pro sos istudiantes de onni cultura e apròlliu, imparare a faeddare intre issos. 
    In su progetu “Afortigare sa Tzitadinàntzia Europea de sos Istudiantes”, sas iscolas partetzipantes incorant sos istudiantes de onni apròlliu a traballare impare subra sas chistiones èticas isvilupende sas abilidades trasversales.  Sos istudiantes de 15/16 annos de cuatru istados formant trumas de 8, aprofundende una chistione, siat in un’ambiente virtuale de imparu (e-community) siat mentras s’iscambiu. In prus traballant in situatziones diversas impare cun àteros piciocheddos: atòbios, dibatos, presentadas, ammostras, artìculos de giornale, etc.
  2. Sos professores de sas cuatru iscolas e totu traballant impare in una e-community e mentras s’iscambiu. Issos isvilupant unu mètodu pro s’imparu subra sas chistiones èticas. Una truma traballat prus ca totu subra su mètodu pro sas abilidades trasversales, un’àtera traballat prus ca totu subra sa manera de insertare sas chistiones èticas in su curriculu de s’iscola. Una parti importanti de su mètodu est s’averiguada de sas abilidades trasversales e sa manera de ddas insertare in su curriculu. Su mètodu si depet pòdere impreare in totas sas iscolas, e at a èssere ammostadu in unas cantas conferèntzias, natzionales e internatzionales, e at a èssere presentadu in su giassu de su progetu, disponìbile pro totas is iscolas. 

Sos efetos de sas abilidades de sos istudiantes e de su mètodu ddos ant a istudiare cun una busca sientìfica, fata asuta de sa guida de s’Universidade de Leiden (ICLON).

Su mètodu, sa descritzione de sas “pràticas bonas” e sas relatadas de sa busca ant a èssere spratas cun cunferèntzias in onni iscola e cun una cunferèntzia internatzionale a Leiden, e finzas in giassos pro pratzire sas connoschèntzias de sa cosa de iscola.